Lucaciu Aurel

TULBURAREA DE ANXIETATE GENARALIZATĂ

Ce este anxietatea generalizată?

Cu toţii suntem din când în când îngrijoraţi; ne îngrijorăm pentru lucruri care s-ar putea întâmpla; în alte cazuri, este suficient să fi avut doar un somn mai neliniştit. Dar persoanele cu anxietate generalizată (AG) experienţiază simptome fizice care le împiedică să îşi trăiască viaţa în limitele normale. Asemenea simptome includ: stări de nelinişte, oboseală, dificultăţi de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară şi/sau insomnie. În plus, aceşti indivizi se îngrijorează pentru o serie de evenimente cum ar fi starea de sănătate, probleme financiare, respingere şi performanţă şi îşi controlează cu dificultate aceste îngrijorări. Multe persoane cu AG consideră că îngrijorarea lor nu mai este „controlabilă”, din care cauză cred se vor îmbolnăvi sau vor înnebuni.

Cine are anxietate generalizată?

Aproximativ 7% din populaţie suferă de AG. Femeile dezvoltă această tulburare cu o probabilitate de două ori mai mare decât bărbaţii. Această tulburare are o latură cronică, cele mai multe persoane admiţând că au fost toată viaţa lor persoane îngrijorate. Majoritatea persoanelor cu AG prezintă o serie de probleme adiţionale, cum ar fi fobii, depresie, sindromul colonului iritabil şi probleme de relaţie. O parte dintre persoanele cu AG spun că evită alte persoane de frica respingerii sau că devin excesiv de dependente de alţii tocmai datorită lipsei lor de încredere.

Care sunt cauzele AG?

Aproximativ 30% dintre cazurile diagnosticate cu AG sunt moştenite. Există anumite trăsături care îi determină pe unii să dezvolte această tulburare, cum ar fi: nivel general de nervozitate, depresie, inabilitatea de a tolera frustrarea şi sentimentul de inhibare. De asemenea, persoanele cu AG raportează mai multe evenimente de viaţă stresante recente (conflicte cu alţii, schimbări la locul de muncă, sarcini suplimentare) decât persoanele fără AG. Persoanele cu AG s ar putea să nu fie la fel de eficiente în rezolvarea problemelor zilnice de viaţă pe cât ar putea să fie, sau să fie implicate în conflicte în care să aibă niveluri mai scăzute de asertivitate sau să fie mai puţin eficiente decât ar putea să fie.

Cum influenţează gândirea anxietatea generalizată?

Persoanele cu AG par să fie îngrijorate datorită faptului că, de cele mai multe ori, li se vor întâmpla lucruri rele. Ele prezic că li se vor întâmpla evenimente „cumplite”, chiar şi în cazurile în care această probabilitate este foarte redusă. Ele cred că, deoarece sunt îngrijorate, li se va întâmpla ceva cumplit – adică se folosesc de emoţiile lor ca de nişte dovezi pentru existenţa unui posibil pericol. Multe persoane care se îngrijorează constant sunt convinse că îngrijorarea lor excesivă le ajută să nu fie surprinse de niciun eveniment negativ sau că îngrijorarea le va ajuta să se pregătească şi pentru cele mai nefericite rezultate posibile.
Dacă sunteţi o asemenea persoană, probabil că veţi recunoaşte că uneori spuneţi „Da, dar ce ar fi dacă ... ?” Acest „ce ar fi dacă” vă inundă cu o serie de posibile rezolvări negative, pentru care consideraţi că ar trebui să vă pregătiţi. Se pare că şirul lucrurilor pentru care v aţi putea îngrijora nu are sfârşit. De fapt, chiar şi în cazurile în care situaţia se rezolvă cu bine, v aţi putea spune „Ei bine, nu există nicio garanţie că nenorocirea nu s ar putea întâmpla pe viitor!” În plus, îngrijorarea pentru unele lucruri care s ar putea întâmpla în afara „razei dumneavoastră de acţiune”, vă poate face să gândiţi că „veţi înnebuni din cauza îngrijorării” sau că „îngrijorarea vă va îmbolnăvi”. Dacă sunteţi o persoană cu AG, s ar putea să fiţi blocaţi într un conflict creat de contradicţia că îngrijorarea dumneavoastră este incontrolabilă şi credinţa că această îngrijorare v ar putea proteja.

( “Fişa de lucru 2.4. Informaţii despre anxietatea generalizată – Fişă pentru pacient Din Planuri de tratament şi intervenţii pentru depresie şi anxietate, de Robert L. Leahy şi Stephen J. Holland”)